ÍCTER, ictere, s.n. Boala a ficatului si a veziculei biliare, care se caracterizeaza prin coloratia galbena a pielii si a mucoaselor bolnavului, provocata de impregnarea acestora cu pigmenti biliari; galbinare. – Din ngr. íkteros. Cf. lat. i c t e r u s, fr. i c t è r e.
Pentru definitia literara a cuvantului, consultati DEX online
sau Wikipedia - Enciclopedia libera in romana sau in engleza