NIMÍC, (I) pron. neg., adv., (II) nimicuri, s.n. I. 1. Pron. neg. De nimic = a) care este fara nici o valoare, fara importanta, marunt; b) (despre oameni) lipsit de orice merit; lipsit de caracter; ticalos, necinstit. ♢ Loc. adv. Pe nimic = (aproape) gratuit, degeaba. Intru (sau cu) nimic = in nici un fel, deloc. 2. Adv. (Inv. si pop.) Defel, deloc, nicidecum; catusi de putin, in nici un fel. ♢ Expr. A nu avea nimic a face = a nu avea nici o legatura (unul cu altul). II. S.n. 1. (Adesea la pl.) Lucru, fiinta, fapta sau vorba fara valoare; fleac. ♢ Loc. adv. (Reg.) Pe o nimica pe ceas = intr-o clipa, repede. ♢ Expr. O nimica toata = ceva de foarte mica importanta sau valoare, fara nici o insemnatate. ♦ Fig. Lipsa de merit; nimicnicie, zadarnicie. 2. Fig. (Mai ales art.) Neant, nefiinta; haos. [Var.: nimíca, (reg.) nimíca, nemíca, nemíca pron. neg., adv., s.f.] – Lat. nemica.
Pentru definitia literara a cuvantului, consultati DEX online
sau Wikipedia - Enciclopedia libera in romana sau in engleza