OM, oameni, s.m. 1. Fiinta superioara, sociala, care se caracterizeaza prin gandire, inteligenta si limbaj articulat, iar din punct de vedere morfologic prin pozitia verticala a corpului si structura piciorului adaptata la aceasta, mainile libere si apte de a efectua miscari fine si creierul deosebit de dezvoltat. 2. (Cu determinari care indica un raport de dependenta) Persoana care se afla in slujba cuiva; persoana de incredere. 3. Persoana de vaza, de seama. Persoana matura. 4. Barbat. 5. (La sg.) Persoana oarecare, cineva, oricine. 6. (Art.) Numele popular al constelatiei boreale Hercule. [Gen.-dat.: omului; voc.: omule] – Din lat. homo.
Pentru definitia literara a cuvantului, consultati DEX online
sau Wikipedia - Enciclopedia libera in romana sau in engleza